Infuzia

Peste cantitatea recomandată de plante se toarnă o cantitate de apa clocotita, apoi vasul se acoperă și se lasă un timp, după care se strecoară. În ceea ce privește cat se lasă ceaiul la infuzat, acest aspect depinde de tipul plantelor utilizate; durata variază de la câteva secunde, până la câteva zeci de minute.

 

Decoct

Peste cantitatea recomandată de plante se toarnă o o cantitate de apa specificata, apoi se pune la fiert la foc mic, după care se strecoară.

De obicei, florile, frunzele și iarba se prepară sub formă de infuzie, iar din rădăcini, scoarţa, fructe se face decoct. Aceasta, însă, nu e o regulă absolută; modul exact de preparare pentru fiecare ceai vi se va indica de catre terapeut sau îl găsiţi detaliat pe ambalaj.

 

Maceratul la rece

Maceratul la rece este o metodă mai puțin cunoscută de consum a plantelor medicinale. De data aceasta nu mai folosim apă fierbinte, ci rece. Planta se pune într-o cană cu apă plată rece și se lasă 8 ore la temperatura camerei, eventual de seara până dimineața. Lichidul rezultat se strecoară și se consumă (dacă vrei, îndulcit cu miere și stropit cu lămâie, după gust).

La macerat se pretează plantele care conțin mucilagii, precum nalba, pătlagina, teiul. Mucilagiile sunt foarte utile în calmarea tusei seci. Dacă din aceleași plante am face infuzie, vom extrage alte substanțe care au cu totul alte proprietăți. Să luăm ca exemplu teiul: infuzia are efect calmant, antiinflamator, ajută la relaxare, combate insomnia, scade febra. Maceratul la rece din tei are efect antitusiv.

 

Compresele

Constau în aplicarea pe diferite regiuni ale corpului a unor bucăţi textile, de dimensiuni variate, înmuiate în apă aflată la temperaturi diferite. Compresa trebuie să fie bine întinsă pe suprafaţa tegumentului, stoarsă, să nu jeneze circulaţia, tegumentele să nu prezinte leziuni sau semne ale vreunei suferinţe.

Compresele reci sunt indicate în procesele inflamatorii sau dureroase acute, iar cele calde se aplică în procesele subacute sau cronice.

Compresele reci: se înmoaie o panza în apă rece si se stoarce, atat cat sa se se scurga apa, dupa care se aplica in zona interesata. Pentru menţinerea temperaturii constante se schimbă din atunci cand se incalzesc sau se combină cu o pungă cu gheaţă, aplicaţia variind între 20 şi 60 de minute. Efectele sunt: antitermic, antispastic, antihemoragic, antiinflamator, antialgic.

Compresele calde se înmoaie o panza în apă la temperatura de 38-43°C sau de 45-55°C (cele fierbinţi), se aplică acoperita, pentru a i se menţine temperatura constantă, durata procedurii fiind de 20-60-90 minute. Efectele sunt: antispastic, analgezic, hiperemiant, resorbtiv (inflamaţiile cronice).

Compresele alternante recurg la aplicarea unei comprese calde, de 40-50°C, timp de 2-3 minute, urmată de o compresă rece, la 12-16°C, cu o durată de 30 secunde-1 minut, de 5-6 ori. Se începe cu compresă caldă şi se sfârşeşte cu cea rece. Efectele urmărite constau în stimularea circulaţiei sanguine şi a sistemului neuromuscular.

Compresele cu aburi constau în aplicarea locală a unei textile uscate, peste care se aşază o bucată de textilă înmuiată în apă fierbinte, la 60°-70°C, bine stoarsă, peste aceasta aplicându-se o a treia textilă, uscată. Durata procedurii este de 20-60 minute. Efectele acestei proceduri sunt: resorbtiv, analgezic, antispastic.

Compresele cu diferite substanţe cum ar fi bitterul suedez, alcoolul, sulfatul de magneziu, soluţie Burov, acţionează prin factorul chimic aplicat, efectul fiind de scădere a edemului şi a inflamaţiei locale. Se pastreaza pe zona aplica 1-4 ore ziua sau toata noaptea. Efectul este lent si placut. La inceput lasa senzatia de rece care, treptat, este inlocuita de o senzatie placuta de cald.

 

Cataplasmele 

Constau în aplicarea, la nivelul regiunii afectate, în scop terapeutic, a unui preparat sau a unei substante uscate.

Acestea pot fi umede sau uscate, calde sau reci, frecvent utilizate fiind cele umede şi calde. Cele mai frecvente indicaţii ale aplicării de cataplasme sunt: afecţiunile reumatismale subacute sau cronice, degenerative sau inflamatorii, afecţiunile ţesutului moale, nevralgiile, suferinţele colicative abdominale, contracturile musculare. Efectele termic şi chimic ale aplicării de cataplasme conduc la hiperemie, resorbţie, antispasticitate, analgezie.

Cataplasmele umede utilizează plante medicinale sau diferite substanţe care capătă, prin amestecare cu apă caldă, un aspect păstos. Amestecul se introduce într-un săculeţ sau se aşază între două bucăţi de textile şi se aplică pe zona de tratat. Apoi se infasoara cu o folie de plastic si deasupra cu un material calduros (blanita, fular, prosop etc.) pentru a impiedica racirea. Se menţine 20-30 de minute sau până când apare o senzaţie de disconfort.

Cele mai des folosite cataplasme sunt cele cu pâine, tărâţe, seminţe de in, făină de grâu, orz, ovăz, porumb, muşeţel, mentă, nalbă, muştar, hrean.

Cataplasmele uscate utilizează tărâţe de grâu, de secară, de porumb, sare, nisip, care se încălzesc, în prealabil, la o temperatură suportabilă, se introduc într-un săculeţ şi se aşază în stare uscată pe zona de tratat.

 

Cataplasma cu varza
Se iau 3-4 frunze de varza. Iau fiecare frunza de varza pe rand si o pun pe un tocator (“fund”) si cu sticla trag peste ea puternic, sa o zdrobesc.Termin cu prima frunza, o pun pe o farfurie, cu partea strivita in sus.
Fac asa 3-4 frunze si le asez una peste alta.
Sa nu fie aplicate reci. Daca sunt reci, le asez (dupa ce le zdrobesc) peste o farfurie care e asezata peste o oala cu putina apa care fierbe.
Pun in zona gatului frunzele direct pe piele (cu partea zdrobita spre piele). Pun o folie de plastic peste ele. Apoi pun tifon peste ele si leg cumva, sa stea varza fixa.
Eventual tai frunza de varza, ca sa se potriveasca cu marimea a ce am acolo.

Varza e antiinflamator.

Cataplasma cu varza se face in fiecare seara. Ghimbir - o seara da, una nu. Durata: aprox 1-2 saptamani.

Cataplasma cu ghimbir
Ghimbir proaspat cu tot cu coaja de volumul unui ou de gaina, se da prin razatoare potrivita (sa nu fie prea fina razatoarea, ca sa nu devina consistenta lichida - trebuie sa ramana solid); se aseaza asa ras, pe un tifon. Se face un saculet din tifon (se leaga). Tifonul poate fi pus in 1-2 straturi, sa nu curga zeama din el.
Se dau in clocot 3 (trei) litri de apa (oricare) si se arunca saculetul cu ghimbir acolo.
Se pune capacul la oala si se lasa 15 minute.

Se folosesc manusi din piele de porc sau rezistente termic si impermeabile, dar merge si fara, cu atentie sa nu te arzi. Se ia un prosop gros, un prosop nu foarte mare (cam cat ar fi o foaie A4) si se baga in aceasta infuzie foarte fierbinte. Scot repede, storc, asa fierbinte pun imediat pe gat/noduli.
In unele cazuri, precum cele maligne, in functie de recomandare, sa nu fie asa fierbinte, ca nu suporta. Imediat asez si un prosop uscat - 2-3 minute pana simt ca se raceste. Se repeta de 5 ori, iar in cazurile speciale mai sus amintite, doar de 2-3 ori.
Se inroseste zona - se produce revulsie - aduce sange acolo. E sange curat, la care vine in plus calitatea ghimbirului, care dizolva si elibereaza ce e acolo (pietre rinichi, chisturi ovariene; in zonele maligne pui mai putin).

Dupa aia trebuie racit si sporite efectele capacitatii de lucru ale ghimbirului, cu alte cataplasme, cum ar fi cele cu varza. Valeriu Popa dadea doar cu varza.

Ceaiul de ghimbir facut poate fi pus la frigider si reincalzit.

Cataplasma cu ghimbir o fac: o seara da, una nu. Durata: aprox 1-2 saptamani.

Fac apoi cataplasma cu varza (se face in fiecare seara). Durata: aprox 1-2 saptamani.

 

sus